Consiliul Director pune în consultare această decizie până pe data de 13 octombrie 2025, cu posiblitatea prelungirii la cerere. Asta înseamnă că noi ne-am asumat-o în forma pe care o vedeți, și vă cerem părerea înainte ca ea să fie adoptată formal și să producă efecte. Puteți trimite feedback la secretarCD@scout.ro sau aici, prin comentariu la acest articol.
Această decizie nu este (încă) în vigoare.
Comisiile de anchetă Safe from Harm (SfH) din cadrul ONCR au responsabilitatea esențială de a crea un spațiu sigur pentru toți copiii, tinerii și adulții implicați în activitățile cercetășești. Scopul principal al anchetelor nu este pedepsirea, ci prevenirea unor situații viitoare de abuz sau accidente, asigurând protecția celor vulnerabili și restaurarea încrederii în organizație și în oamenii care o compun.
Pentru ca sistemul de sesizări și anchete să poată să își îndeplinească acest scop, este esențial ca victimele, martorii, dar și persoanele vizate de anchete să poată avea încredere că identitatea și mărturiile lor vor fi tratate cu discreție și responsabilitate.
Nevoia de a proteja confidențialitatea acestor date este recunoscută și în elemente de legislație aplicabilă sau omoloagă privind protecția datelor cu caracter personal, dreptul muncii și protecția copilului, dar și în Regulamentul și procedurile interne ONCR.
Spre exemplu, primim solicitări din partea unor părți în anchete Safe from Harm să le oferim acces la toată investigația – în general cu scopul de a o contesta, fie în privat, fie în spațiul public, ceea ce generează în cascadă situații în care persoanele implicate în anchetă nu se mai simt în siguranță.
În același timp, dacă persoanele vizate de anchete Safe from Harm se simt neîndreptățite, ele trebuie să aibă căi administrative de a contesta potențialele măsuri luate în legătură cu persoanele lor, și acest drept trebuie să nu încalce nevoia de confidențialitate a celorlalte părți din achetă.
De aceea, considerăm că e necesar și oportun să stabilim un regim clar de acces și utilizare pentru informațiile și documentele rezultate în timpul și în urma anchetelor Safe from Harm.
Rezumat
Propunerea de decizie:
Art. 1. Consiliul Director adoptă următoarele aspecte care clarifică mecanismele de protecție a informațiilor din cadrul anchetelor Safe from Harm:
Art. 1.1 – Caracterul documentelor produse în cadrul anchetelor Safe from Harm
Documentele elaborate de comisiile Safe from Harm – inclusiv rapoarte, înregistrări, note de interviu, mărturii scrise și orice alt material produs în cadrul anchetei – sunt considerate documente confidențiale ale ONCR.
Art. 1.2 – Dreptul de acces
Accesul la documentele menționate la Art. 1 este permis exclusiv următoarelor categorii de persoane:
- Membrii comisiei de anchetă care investighează cazul respectiv
- Membrii echipei naționale Safe from Harm
- Persoana din Consiliul Director desemnată oficial pentru coordonarea domeniului Safe from Harm
Art. 1.3 – Obligația de păstrare a confidențialității
Toate persoanele care au acces, prin funcție sau responsabilitate, la documentele menționate, au obligația de a respecta caracterul confidențial al acestora și de a nu transmite sau divulga informațiile obținute, sub nicio formă, în afara cadrului organizațional strict definit. Încălcarea acestei obligații constituie o expresă încălcare a Regulamentului ONCR.
Art. 1.4 – Acces accidental la informații confidențiale
Orice persoană care intră accidental în posesia unor informații sau documente confidențiale are obligația:
- să nu le comunice mai departe
- să informeze imediat echipa națională Safe from Harm sau Consiliul Director despre incident
Art. 1.5 – Utilizarea concluziilor anchetei
Pentru a garanta dreptul de contestare al persoanelor acuzate și respectarea procedurilor statutare și legale, concluziile anchetei, inclusiv eventualele sancțiuni sau măsuri corective, trebuie să fie reflectate într-o decizie a Consiliului Director sau, după caz, a Consiliului Centrului Local implicat.
Această decizie trebuie să respecte principiile de transparență decizională fără a compromite confidențialitatea persoanelor implicate, în special a victimelor și martorilor.
Art. 1.6 – Răspunsuri către instanțe
În situația în care documentele sau rapoartele sunt solicitate de autorități judiciare, Consiliul Director este îndreptățit să le pună la dispoziție, cu respectarea obligației de protejare a identității persoanelor afectate, în special a victimelor și martorilor, conform legislației aplicabile.
Art. 1.7 – Digitalizarea procesului și registrul de evidență
Consiliul Director își asumă îmbunătățirea digitalizării procesului de gestionare a cazurilor Safe from Harm prin dezvoltarea și implementarea Registrului Național SfH, care va asigura stocarea securizată, accesul controlat și trasabilitatea informațiilor și deciziilor.
Art. 1.8 – Obligația de confidențialitate a persoanelor anchetate, a martorilor și a altor persoane implicate
Toate persoanele care, în calitate de persoană vizată de o anchetă Safe from Harm, martor, susținător, membru al echipei de conducere sau alt rol asociat, intră în contact cu informații rezultate din anchetă, au obligația de a păstra confidențialitatea acestora, în limitele stabilite de echipa de anchetă sau de echipa națională Safe from Harm.
Această obligație se aplică indiferent de forma în care informațiile sunt comunicate (verbal, scris, electronic) și include:
- existența sau desfășurarea anchetei,
- identitatea persoanelor implicate (victime, martori, anchetatori),
- conținutul discuțiilor sau materialelor utilizate,
- concluzii preliminare sau intermediare.
Echipa de anchetă sau echipa națională Safe from Harm are autoritatea exclusivă de a stabili care informații din cadrul unei anchete sunt confidențiale și care pot fi comunicate mai departe, în ce mod și către cine, și are responsabilitatea de a sublinia explicit care informații sunt confidențiale atunci când consideră necesar să dezvăluie astfel de informații persoanelor implicate în anchetă. Orice diseminare a informațiilor din anchetă se face doar cu acordul explicit al echipei de anchetă sau al echipei Safe from Harm.
În anumite situații justificate (precum asigurarea unui climat de siguranță sau informarea organizației despre măsuri luate), echipa de anchetă sau echipa SfH poate decide comunicarea publică a unor informații extrase din anchetă. Chiar și în aceste cazuri, informațiile vor fi selectate cu grijă pentru a proteja identitatea și demnitatea persoanelor implicate.
Încălcarea acestor prevederi poate constitui abatere disciplinară gravă și poate atrage măsuri interne proporționale.
Art. 2. Consiliul Director mandatează Echipa Executivă / Echipa Națională Safe from Harm să revizuiască, până la Adunarea Generală de primăvară 2026, dacă e nevoie, Politica Safe from Harm / Procedurile Safe from Harm pentru a le alinia cu această decizie.
Alinierea cu strategia ONCR
Decizia reflectă angajamentul ONCR de a oferi un spațiu sigur tuturor membrilor organizației, în conformitate cu Politica Safe from Harm și cu Viziunea 2029, care promovează o cultură organizațională sănătoasă, empatică și responsabilă.
Schimbări preconizate și impact
Se consolidează protecția identității victimelor, integritatea proceselor de anchetă și încrederea în mecanismul Safe from Harm. Totodată, se clarifică obligațiile legale și morale ale celor care au acces la date sensibile și se pregătește infrastructura pentru un sistem digital modern de gestionare a cazurilor.
Aplicabilitate pentru tinerii sub 26 de ani
Această decizie sprijină în mod direct siguranța, intimitatea și participarea tinerilor, oferindu-le protecția necesară pentru a sesiza fără teamă comportamente nepotrivite.
Aplicabilitate pentru o organizație de 10x mai mare
Modelul propus este scalabil și compatibil cu structuri organizaționale mari, fiind bazat pe principii clare de protecție, control al accesului și digitalizare.
Buget
Nu sunt necesare alocări suplimentare pentru implementarea regulilor de confidențialitate.
Repere legale / statutare
Regulament ONCR
- Art. 52 lit. z) Consiliul Director asigură respectarea politicilor interne aprobate de Adunarea Generală, inclusiv cele privind protecția membrilor, sănătatea și siguranța.
- Art. 52 lit. aa) Consiliul Director poate aproba proceduri de lucru și regulamente interne în domeniile care țin de buna funcționare a organizației.
Politica Safe from Harm – Anexa 1
- Cap. I.2 – Poziția organizației Ne propunem ca această politică să fie aplicată uniform la toate nivelurile organizației […] și pune la punct procesele necesare pentru a avea o organizație orientată spre siguranță
- Cap. I.5 – Glosar Confidenţialitate – proprietatea ca informaţia să nu fie făcută disponibilă sau divulgată unor persoane, entităţi, sau procese neautorizate.
Securitatea informaţiei – păstrarea confidenţialităţii, integrităţii şi a disponibilităţii informaţiei. - Cap. III – Structura Safe from Harm Comisia de la nivel național redactează un raport de incidență a cazurilor la care se anexează recomandări și sugestii.
Regulamentul UE 2016/679 (GDPR)
Codul civil Art. 72 alin. (1), Art. 75
Asa cum este solicitat certificatul de integritate comportamentala propun ca toti membrii SFH din cadrul organizatiei sa obtina aviz psihologic si psihiatric in cadrul unui centru specializat ales de ONCR nu de la orice privat cu cabinet la coltul strazii.
Se poate aplica si pentru lideri.
Propunerea ta este pentru toți cei implicați în sistemul SfH (local, regional, național) sau doar pentru cei de la nivel național?
Știu că au fost multe discuții în timpul dezvoltării politicii SfH cu privire la un aviz psihologic pentru lideri și principalul considerent împotriva unei astfel de propuneri a fost cel practic – costuri, eficiență (cum zici tu, dacă-l iei ca pe cel pentru carnetul de conducere, n-am făcut nimic).
Codul de procedura penala prevede la art. 83 (Drepturile inculpatului in procesul penal) ca acesta are printte altele si următoarele drepturi:
– Dreptul de a nu da declarații: Inculpatul are dreptul de a refuza să dea declarații pe parcursul procesului penal, fără ca acest refuz să îi afecteze negativ cauza.
– Dreptul de a consulta dosarul: Inculpatul poate consulta dosarul cauzei, respectând condițiile prevăzute de lege.
– Dreptul de a propune administrarea de probe: Inculpatul poate propune administrarea de probe noi, de a ridica excepții și de a formula concluzii.
– Dreptul de a formula cereri: Poate formula orice alte cereri sau poate depune memorii în legătură cu aspectele penale și civile ale cauzei.
– Dreptul la informare: Inculpatul are dreptul să fie informat despre fapta care i se impută, încadrarea juridică a acesteia și despre toate drepturile sale.
– Dreptul de a fi asistat de avocat la orice act de procedură: Avocatul are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și să își exercite drepturile procesuale.
Totodată, art. 94 CPP (Consultarea dosarului) prevede ca avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.
Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Aceste drepturi sunt esențiale pentru asigurarea unui proces echitabil și a exercitării dreptului la apărare.
Din punctul meu de vedere, actuala propunere referitoare la procedura SfH nu asigura un proces echitabil, fiind lipsita de transparenta si dând o putere prea mare asa-zisei “echipei de ancheta”, care “are autoritatea exclusivă de a stabili care informații din cadrul unei anchete sunt confidențiale și care pot fi comunicate mai departe, în ce mod și către cine, și are responsabilitatea de a sublinia explicit care informații sunt confidențiale atunci când consideră necesar să dezvăluie astfel de informații persoanelor implicate în anchetă.”
Oricum, in situația ipotetica in care un cercetaș ar comite o faptă care este incriminata într-un act normativ in vigoare, acesta ar răspunde penal sau contravențional, dupa caz, existand deja mecanisme prin care poate fi tras la răspundere. Procedura SfH ar trebui aplicata doar in ceea ce privește acele “fapte” care nu sunt prevazute de lege
In concluzie, parerea mea este ca in niciun caz nu ar trebui ca mecanismele de protecție ale informațiilor din anchete Safe from Harm sa fie mai restrictive/drastice decât cele prevazute in cadrul unui proces penal (unde pericolul social al faptelor este mult mai mare).
Mulțumesc mult pentru poziție, Gabi!
Aș vrea să clarific că anchetele SfH NU sunt anchete penale și, în opinia mea, nu se poate face o analogie cu acestea. Înțeleg că utilizarea cuvântului anchetă (pentru că altfel n-am știut cum să-i spunem) poate duce, mai ales pentru cei care sunt familiarizați cu sistemul judiciar, cu gândul la asta, dar paralelele se opresc aici.
De asemenea, în sistemul judiciar sunt foarte multe victime ale unor infracțiuni serioase care nu depun plângere TOCMAI pentru că vor să evite să-și confrunte agresorul. Prea multe!
Scopul acțiunilor SfH este să apere spațiul sigur pe care încercăm să îl creăm în cercetășie, mai repede decât să stabilească vină / dreptate. În lipsa asigurării confidențialității pentru persoanele implicate în anchetă, numărul celor care au curajul să vină și să zică că au pățit ceva ce n-ar trebui să pățească ar scădea dramatic – o vedem frecvent în anchetele pe care le facem. Victimele se feresc să spună ceva în special în situația în care presupusul agresor ar putea să determine cine i-a făcut sesizarea.
În spațiul ăsta de siguranță personală, se lucrează mult cu sentimente, și există, pe lângă adevărul obiectiv, și adevărul subiectiv al fiecărei persoane implicate. Faptul că cineva se simte în nesiguranță poate veni din multe surse, inclusiv fără ca persoanele care generează o astfel de situație să aibă intenția sau să încalce vreo regulă.
Asigurarea confidențialității (atenție, nu a anonimatului!) este cheie pentru a avea un mecanism de safety care să chiar funcționeze.
Poți să ne ajuți cu o idee de cum putem împăca nevoia de confidențialitate cu transparența? Crezi că ar ajuta dacă am lista în decizie o obligație a comisiei de anchetă să existe anumite (categorii de) elemente pe care să le comunice persoanelor vizate?
Am evitat să intrăm în tipul ăsta de detalii pentru că de multe ori ele sunt dependente de caz – uneori, cu riscul de a nu putea face mai mult în anchetă, nu poți dezvălui informații dacă nu ai acordul martorului / victimei.
Dar dacă ai o propunere mai concretă despre cum am putea face regulile de mai sus în așa fel încât să garantăm confidențialitatea fără să privăm persoanele vizate de posibilitatea de a înțelege ce are nevoie să înțeleagă – sunt pregătit să discut modificările!
Reiterez că cele mai multe situații anchetate de comisiile SfH NU au fost conectate ulterior la cauze penale (eu știu de un singur caz), cele mai multe sunt probleme de siguranță, dar NU intră sub incidența legii penale.
Personal, cuvinte ca “victime, agresor, anchetă” ma duc cu gândul la fapte care sunt cu siguranță incriminate într-un act normativ si in cazul acesta, cel mai probabil ca nu Comisia de etica din cadrul ONCR va fi primul organ sesizat.
Dar, daca vorbim despre faptul ca un cercetaș, din motive obiective sau subiective, nu se simte in siguranță in preajma unui alt cercetaș, aici as putea înțelege sa stea de vorbă cu cineva care a urmat cel puțin un curs SfH sau care ar trebui sa fie instruita in acest sens.
Cred ca ar fi mult mai bine pentru toată lumea daca ne-am canaliza energia pentru a-i iidentifica noi, liderii, pe cei care nu se simt in siguranță si sa le oferim cadrul adecvat pentru a-i incuraja sa-si exprime sentimentele si sa-si înfrunte temerile, sa aibă curajul sa spună daca ceva ii deranjează chiar persoanei care ii deranjează si nu sa ii încurajăm sa depună plângeri, asigurandu-i ca vor rămâne confidențiale.
Pe termen lung vom avea mai mult de câștigat in acest fel.