Poziție – Politica de Siguranță Personală în Programul Cercetășesc

Ne propunem să dezvoltăm o politică națională aplicată uniform la toate nivelurile organizației care să asigure un mediu sigur pentru copii, tineri și adulți în absolut toate activitățile în care cercetașii sunt implicați.

Țintim să avem o politică care este comprehensivă dar ușor de aplicat pentru oricine, care să formalizeze bunele practici pe care le avem în prezent și să pună la punct procesele necesare pentru a avea o organizație orientată spre siguranță, ca element definitoriu al întregii activități cercetășești.

Notă: Există interes ca într-o fază următoare, politica de siguranță personală în programul cercetășesc (Safe from Harm, sau prescurtat SfH) să constituie baza unei asigurări în numele organizației. (Și) pentru acest scop, recomandăm ca politica să folosească definiții cât mai cuprinzătoare și precise.

Politica trebuie să definească, complet și cuprinzător (ce se consideră că includ, respectiv exclud), pentru contextul dat, următoarele concepte:

  • Abuzul emoțional (inclusiv bullying)
  • Abuzul fizic
  • Abuzul sexual
  • Neglijența (Abuzul prin neglijență)
  • Riscuri digitale
  • Siguranța fizică

Propunem (cel puțin) două “check-list-uri” – unelte care să definească, din punct de vedere a siguranței, minimul necesar pentru (1) activități și (2) adulți care lucrează cu copii.

Pentru activități

(parte care va fi inclusă și coordonată cu standardele pentru campuri):

  • O definiție a echipamentelor minime de siguranță, fără de care activitatea nu poate avea loc (notă: focus aici pe probleme de siguranță fizică, general – eventual cu exemple – nu vrem cercetași care să meargă pe stânci în șlapi, nici extrema cealaltă, în care nu iese nimeni din cort de frica căpușelor)
  • Competențe minime pentru organizatorii de activități (atestate, pentru situații în care se impune – de ex, escaladă)
  • Un standard minim pentru numărul de adulți raportat la numărul de copii, în diferite circumstanțe (indoor, outdoor, ramuri de vârstă)
  • Verificarea echipamentului individual minim pentru participanți
  • Minim facilități locație (de ex: analiză apă, siguranță alimentară), etc
  • Situațiile în care trebuie informate autoritățile și care (poliție, salvare, salvamont, spital/dispensar)
  • Asigurarea unui raport minim de adulți cu pregătire în prim ajutor raportat la numărul de participanți
  • Care sunt cerințele minime individuale pentru participarea minorilor în activități?
    • Acorduri parentale? În ce condiții? Sau adeziunea semnată?
    • Adeverințe medicale? În ce condiții?

Pentru adulți

Avem nevoie să putem să ne asigurăm că adulții care ajung să lucreze cu copii (“au acces la copii”) îndeplinesc un minim de conții:

  • nu au antecedente penale (cazier judiciar?)
  • au urmat un tip de formare specifică pentru Safe from Harm
  • asumarea legală (prin semnătură) a responsabilității că au urmat trainingul / instructajul de SfH (de ex: adăugat în contractul de voluntariat)
  • Introducerea unei metode pentru verificarea oricărui adult acreditat din organizație (pentru că oricine se poate recomanda drept “lider de cercetași”, ceea ce poate pune probleme reale mai ales în lucrul cu copii)

Politica trebuie să definească care este punctul în care un adult poate organiza singur evenimente cu copii / tineri (spre exemplu, după un anumit număr de activități, sau în urma unui training). Cheie este ca adultul să fie evaluat, fie și informal, dar nu superficial, de către adulți cu experiență în cercetășie.

Politica trebuie să conțină, de asemenea, un ghid de comportament din perspectiva SfH pentru adulții care lucrează cu copii, spre exemplu, care sunt situațiile în care trebuie să evite să se pună (care să înlocuiască codul galben folosit acum).

Formare SfH

Toți adulții care lucrează cu copii trebuie să treacă printr-o formare specifică care să îi facă conștienți de rolul lor și de măsurile în efect pentru a protecția copiilor în cercetășie.

Formarea poate fi împărțită în mai multe segmente (în diferite etape de formare a liderului), cu condiția ca înainte de contactul cu copii, liderul să aibă o introducere suficientă, demonstrabilă (!), în urma căreia să își asume în scris respectarea acestei politici.

Lucruri ne-evidente de adăugat în conținutul formării specifice Safe from Harm

  • comunicarea oficială să se facă cu numele persoanei / poza de profil (asumarea propriei identități în mediul online)
  • comunicarea cu atenție în cazul în care custodia copilului nu este la ambii părinți din diferite motive (liderul trebuie să știe, și nu poate comunica altor părți nimic despre copil)

Protocoale (ce se întâmplă dacă)

Politica trebuie să definească clar, forma, cu roluri definite și termene limită clare, care sunt acțiunile care trebuie întreprinse și de către cine, în cazul unei suspiciuni de abuz de orice fel.

Pentru fiecare tip de astfel de caz, politica trebuie să definească:

  • Cine anunță?
  • Cui anunță?
  • Pe ce canale se anunță?
    • Personal? Un telefon de urgență?
  • Care sunt măsurile care se iau?
    • Față de persoanele implicate?
    • În interiorul Centrului Local / organizației
    • În ce situație se alertează responsabili de presă și la ce nivel?
    • în cazul în care se aplică, desemnarea unei persoane (poate fi și ofițerul SfH care să comunice intern / extern pentru caz)
  • Cine ia măsurile?
    • La momentul raportării
    • Ulterior
  • Cum se asigură confidențialitatea cazurilor? Asumare scrisă?
  • Care sunt drepturile persoanelor implicate?
  • În ce situații se merge la autorități? La care autorități, ce se declară, cine declară?
    • Este necesară / obligatorie legal încheierea unui parteneriat cu instituțiile centrale / descentralizate ale statului pentru asta?

Un caz aparte de tratat este ce se întâmplă când abuzul asupra cercetașului sau adultului se întâmplă înafara cercetășiei, dar este adus la cunoștința liderului / ofițerului SfH.

Ofițerii SfH

Politica trebuie să includă o propunere de înființare a poziției de persoană însărcinată cu protecția copilului – atât la nivel local, cât și la nivel național, și să traseze modul de organizare a acestei rețele de persoane, incluzând:

  • Cum sunt formate – intern? extern? trebuie să aibă studii de specialitate? La ce nivel?
  • Unde se încadrează persoanele în structura Centrului Local? Cum sunt numite?
  • Cum știu copii să îi identifice?
  • Care este fișa postului (ce drepturi și obligații are)?

Conștientizare și informare

Politica pentru SfH trebuie să includă o componentă prin care să se asigure că atât copii și tinerii, cât și liderii sunt informați și au încredere în sistemul pentru protecția copilului și știu să-l folosească în toate situațiile care se impun.

Pe lângă formarea liderilor prin modului dedicat de formare pentru acest capitol, copii trebuie să știe în orice moment, în orice activitate – indiferent că sunt acasă sau în deplasare – că în cazul în care se simt în pericol sau sunt abuzați sau dacă cred că un alt cercetaș este abuzat sau este în pericol:

  • La cine trebuie să apeleze
  • Care sunt situațiile în care trebuie să spună ceva
  • Care sunt măsurile la care trebuie să se aștepte dacă spun ceva (protecție, încredere, …)
  • Pe ce canal pot / trebuie să vorbească

GDPR compliance

ONCR își propune să dezvolte o politică mai clară decât cea curentă în ce privește respectarea regulamentului general de protecție a datelor cu caracter personal (GDPR). Politica pentru protecția copilului ar trebui să să includă recomandări relevante pentru politica GDPR în ce privește protecția copilului.

(Spre exemplu, în ce măsură e OK publicarea pozelor cu minori, membri ai organizației, în ce condiții …).