Programe-suport anuale pe ramuri de vârstă

Preambul

În momentul curent, situația în ONCR este foarte fragmentată din perspectiva a ce înțelege și ce aplică fiecare Centru Local cu privire la programul cercetășesc pe diferite ramuri de vârstă. Temele abordate în activitățile cu cercetașii nu urmează același plan în toate Centrele Locale, măcar la nivel de an cercetășesc și de multe ori sunt dezvoltate ad-hoc, în funcție de disponibilitatea liderilor și fără să țintească altfel decât punctual și imediat împlinirea obiectivelor educative asumate pe ramurile de vârstă. 

În mod fericit (și necesar) în aplicarea programului cercetășesc vor exista întotdeauna diversitate, variație și note personale, metodele aplicate depinzând de cercetași/ patrule, de context, de abilitățile și disponibilitatea liderilor. Totuși, e necesar să ne asigurăm că metoda scout este aplicată în toate activitățile noastre și mai mult, că abilitățile pe care le dezvoltăm pe ramuri de vârstă sunt compatibile peste tot în țară (la nivel de etapă de progres și la nivel de însemne de merit, spre exemplu). Spre exemplu dacă ne propunem prin programul educativ ca temerarii să poată citi o hartă, atunci ar trebui să ajungem într-un punct în care un procent ridicat din temerarii din fiecare Centru Local să aibă această abilitate, și dezvoltarea ei să fie urmărită activ de unitatea respectivă. 

Mai multe din acțiunile proiectelor strategice pe 2020 depind de ideea unui program cercetășesc aplicat cât mai unitar și de existența unor instrumente care să-i sprijine pe liderii de unitate să-și concentreze eforturile în direcția pe care ne-o propunem, ca mișcare educativă, prin obiectivele programului.

Spre exemplu, sistemul de acreditare al evenimentelor cercetășești (PACT) este gândit ca un ajutor pentru ghidarea Centrelor Locale, a liderilor și a cercetașilor în alegerea evenimentelor potrivite pentru cercetașii cărora le-ar fi cel mai de folos în schema lor de dezvoltare personală. Fără o înțelegere unitară a programului cercetășesc la nivel național, acest lucru nu ar fi posibil. De asemenea urmărirea impactului social al programului cercetășesc (PACT) la nivel personal ar fi extrem de dificil de realizat în situația în care, de facto, fiecare Centru Local ar avea un program cercetășesc propriu. 

Implementarea unui starter pack pentru lideri (COOL) contribuie la dezvoltarea aceluiași concept, fără ca acesta să fie principalul obiectiv al acțiunii. 

Existența unei coerențe de rezultat a programului cercetășesc este, în opinia noastră, un aspect cheie în îndeplinirea Viziunii 2023. Concret, ideea că toți (cei mai mulți dintre) cercetașii care au trecut prin una din etapele programului nostru educativ și au fost certificați ca atare (badge-uri, certificate de merit, …) au dobândit (toate) abilitățile/ cunoștințele din etapa respectivă ajută la identificarea programului nostru ca fiind unul coordonat, cu rezultate, care se întâmplă în baza unui plan (public) bine pus la punct. 

Adițional, la momentul “traducerii” cercetășiei pentru mediul extern, atât de necesară atât pentru dezvoltarea cercetășiei în comunități noi, cât și pentru finanțarea mișcării, lipsa curentă unei coerențe cu privire la rezultatele scontate ale procesului educativ face o comunicare onestă, autentică care să fie în linie cu Viziunea 2023 foarte dificilă. 

Rezumat

Ce propunem este să construim un set de programe-suport naționale anuale pentru fiecare ramură de vârstă, la care unitățile din țară să aibă posibilitatea să se înscrie. Programele ar constitui o “umbrelă” pentru ce înseamnă activitatea cercetășească anuală.

  • Fiecare program ar putea avea o temă, și propune în mod necesar o serie de acțiuni concrete (însoțite de fișe de activitate și/ sau manuale)
  • Prin înscriere, unitățile se angajează că vor aplica, la nivel local, după schema și minim cu frecvența propusă de program, activitățile conținute în acesta
  • Dezvoltarea programelor va avea în vedere în primul rând asigurarea aplicării calitative a programului educativ curent
  • Dezvoltarea programelor va avea în vedere o aplicabilitate cât mai variată a activităților, pentru a putea rămâne deschis cercetașilor din toate mediile/ zonele geografice ale țării

Înscrierea într-un astfel de program s-ar face cu o serie de condiții pentru unitate care ar putea include, de exemplu:

  • Realizarea un anumit număr/ a unei frecvențe de întâlniri, de activități 
  • Integrarea anumitor teme bazate pe obiectivele educative ale ramurii de vârstă pe care liderii se angajează să preia în activitățile lor, 
  • O anumită abordare privind participarea la evenimente naționale
  • Angajamente privind  formarea liderilor

Astfel de programe ar putea oferi o serie de avantaje unităților – un suport validat pentru activitățile propuse de program, eventual materiale prin care să le realizeze, în anii următori finanțare pentru unele din activitățile din cadrul programului, o platformă comună pentru cercetași și pentru lideri pentru împărtășirea de experiențe.

Pentru nivelul național al ONCR, existența unor programe în care să participe unitățile, pe lângă avantajul evident de a sprijini în mod direct și concret activitatea liderilor de la nivel local, s-ar simplifica potențial modul în care încercăm să obținem finanțare, trecând la un model mai previzibil – finanțarea unor programe naționale pentru un număr mare de copii și tineri, care se întâmplă în fiecare an, care au rezultate cuantificabile (și care pot fi dovedite, după primul an) ar putea fi o metodă de lucru mai eficientă pentru noi. Un mesaj tipic la care mă gândesc ar fi “Anul trecut 2000 de cercetași au învățat cum [să planteze un copac]. Ajută-ne ca anul viitor să facem același lucru pentru 3000”.

De asemenea, pentru mediul extern, formarea internă a liderilor este foarte dificil de “vândut” întrucât se concentrează pe oamenii noștri și pe metodele noastre – avantajul pentru societate fiind unul indirect (cu atât mai indirect pentru finanțatorii noștri). Dacă am reuși să “împachetăm” ceea ce oricum ar trebui să fie activitatea noastră curentă în niște programe coerente aplicate la nivel național, s-ar putea să fie mai facil și să finanțăm formarea liderilor ca parte din finanțarea pentru aceste programe (în sensul că putem spune că un procent din bugetul programului se duce în costuri cu privire la formare).

Astfel de programe naționale ar putea constitui și platforme de testare și lansare pentru noul program pedagogic și pentru kit-ul cu planurile de activități pentru lideri.

În mod natural și intuitiv aceste programe ar trebui să fie reprezentate de însuși programul pedagogic oficial al ONCR, dar am învățat din experiență că existența (sau impunerea) unor tipuri de programe către nivelul local al organizației nu atinge acoperirea necesară. 

Credem că un astfel de model de opt-in (participare pe bază de înscriere) prin care să țintim să creăm un sistem nou de susținere (financiară și prin conținut) direct către unități condiționat de urmărirea condițiilor impuse de program poate fi o metoda câștigătoare pentru a uniformiza aplicarea programului cercetășesc în ONCR, păstrând obiectivul de a avea, în timp, o acoperire cât mai mare (dacă nu 100%) a unităților din țară.

Propunere decizie

Consiliul Director își asumă ca țintă strategică pentru 2020 (în PACT), cu titlul de pilot, dezvoltarea unui program-suport național pentru cel puțin o ramură de vârstă, pentru anul cercetășesc 2020/ 2021 (ca definiție de program) sau/ și pentru ce a mai rămas din anul cercetășesc 2019/ 2020 (ca definiție și implementare mecanism în cel puțin 5 Centre Locale)

Alinierea cu strategia ONCR

Pentru a putea să devenim (și să rămânem) cea mai importantă mișcare educativă pentru copii și tineri din România trebuie să avem un drum comun. Programul cercetășesc trebuie uniformizat la nivel de obiective asumate/ rezultate scontate în așa fel încât să fim cu adevărat o mișcare națională, nu o grupare de Centre Locale/ grupuri de Centre Locale iar structura de programe-suport pentru ramurile de vârstă este o metodă de introducere și dezvoltare a unui program cercetășesc aliniat la nivel național.

Dacă avem succes cu aceste programe-suport, ele pot contribui decisiv la obținerea suportului financiar pentru programe cercetășești din granturi și fonduri private. De asemenea, am putea finanța formarea liderilor și voluntarilor ca parte integrantă din aceste programe. Practic, programele fiind repetabile (cu diferite variații) și incluzând ce considerăm că este cercetășie – deci activități pe care deja le desfășurăm (sau pe care ar trebui să le desfășurăm) programele ar trebui să contribuie pe termen mediu la sustenabilitatea financiară a organizației. 

Schimbări preconizate și impact

  • Uniformizarea înțelegerii și aplicării obiectivelor educative din programul cercetășesc, o standardizare a frecvenței activităților (ceea ce înseamnă și că putem spune câți copii chiar învață să gestioneze proiecte într-un an cercetășesc, spre exemplu)
  • Îmbunătățirea raportării pentru acele Centre Local/ unități care se alătură proiectului
  • Dezvoltarea unei platforme pe care putem apoi lansa întregul nou program educativ care va reieși din RAP, cât și partea de evaluare a impactului pe care cercetășia îl are asupra copiilor/ tinerilor, plus posibilitatea de pilotare pentru kit-ul de activități (COOL) și pentru sistemul de acreditare al evenimentelor
  • Înlesnirea înființării de unități noi (și deci de grupuri noi)

Buget

Impactul bugetar depinde foarte mult de modul în care am pune în practică un astfel de pilot și, în cazul aprobării propunerii ca un element al unui proiect strategic, fie într-un PS, fie ca element transversal, va trebui dezvoltat în concret de echipa care se va ocupa de dezvoltarea acestui concept.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *